PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Este un fapt binecunoscut ca dezvoltarea economică a unei societăți este determinată de suma valorilor ce o compun, inclusiv resursele umane, prin cea mai importantă parte a lor, creația originală. A existat de-a lungul timpului o preocupare continuă a omului în a-și apăra bunurile care îi aparțin, manifestându-se tot mai pregnant simțul de proprietate. Într-o definiție scurtă, proprietatea reprezintă dreptul de a deține, de a folosi un bun, iar pe de altă parte, adjectivul "intelectual" definește capacitatea oamenilor de a gândi, de a cunoaște, de a opera cu noțiuni.
În acord cu cele prezentate mai sus, putem defini proprietatea intelectuală ca fiind orice produs nou, unic și neevident al inteligenței umane (și care are o anumită valoare pe piață).
În baza prevederilor Convenției pentru instituirea Organizației Mondiale a Proprietătii Intelectuale (WIPO) și a Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale, se consideră că proprietatea intelectuală cuprinde:

Drepturile de autor și drepturile conexe
Obiectele drepturilor de autor sunt reprezentate de operele literare, muzicale, grafice, plastice, științifice și tehnice, interpretările artiștilor interpreți și execuțiile artiștilor executanți, fonogramele, emisiunile de radio și televiziune, creațiile de artă aplicată, etc., dar și programele pentru calculator.
Dreptul de autor se naște în momentul creării operei, nefiind necesară nici o formalitate de înregistrare. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) functionează ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce privește evidența, observarea și controlul aplicării legislației în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe (Legea nr. 8/1996).

Proprietatea industrială
Obiectele de proprietate industrială sunt creațiile tehnice (invenții, modele de utilitate) și estetice (desene și modele industriale), semnele distinctive asociate produselor (marcă, nume comercial, indicație geografică), cât și protecția împotriva concurenței neloiale.
De regulă, drepturile de proprietate industrială se dobândesc numai prin înregistrare după examinarea unei cereri depuse la un Oficiu de proprietate industrială. În România, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) își desfășoară activitatea ca organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unică în asigurarea protecției proprietății industriale, în conformitate cu legislația națională în domeniu și cu prevederile convențiilor și tratatelor internaționale la care țara noastră este parte.
În principiu, drepturile de proprietate intelectuale sunt drepturi de monopol. Acestea acordă un drept exclusiv proprietarului de a utiliza obiectul protecției is de a interzice utilizarea acestuia de către terți, fără acceptul persoanei îndreptățite. De aceea, drepturile de proprietate industrială sunt instrumente prin care se previne adopția neautorizată a unor obiecte specifice de proprietate industrială. Pe de altă parte, drepturile de proprietate intelectuală sunt instrumente de marketing sau strategie managerială.