CE ESTE O INVENŢIE?
Invenţia este o creaţie tehnică care rezolvă o problemă practică.

CÂND ESTE O INVENŢIE BREVETABILĂ?
O invenţie este brevetabilă dacă prezintă noutate, dacă rezultă dintr-o activitate inventivă şi dacă este susceptibilă de aplicare industrială. Noutatea invenţiei se apreciază prin analizarea stadiului tehnicii la momentul solicitării brevetării. Se consideră că invenţia implică o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate din domeniul respectiv, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. Cerinţa de aplicabilitate industrială a invenţiei este indeplinită dacă obiectul ei poate fi folosit cel puţin într-un domeniu de activitate şi poate fi reprodus cu aceleaşi caracteristici ori de câte ori este necesar.

CE NU SE POATE BREVETA?
- ideile, descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele matematice, programele de calculator în sine, soluţiile cu caracter economic sau de organizare, diagramele, metodele de învăţământ şi instruire, regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile şi metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, reţetele culinare, realizările cu caracter estetic;
- invenţiile contrare ordinii publice şi bunelor moravuri.

DE CE ESTE BINE SĂ-MI BREVETEZ INVENŢIA?
Organul de specialitate al administraţiei publice centrale abilitat să elibereze brevete în România este Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) Bucureşti, aflat în subordinea directă a Guvernului. În conformitate cu prevederile Convenţiei de la Paris, la care şi România este parte semnatară, acordarea unui brevet de invenţie conferă proprietarului drepturi exclusive asupra invenţiei, orice exploatare a numitei invenţii fără aprobarea proprietarului constituind infracţiune. Un brevet oferă exclusivitate pe un anumit segment de piaţă. Posesorul unui brevet poate interzice oricărei persoane fabricarea, comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării produsului ce face obiectul brevetului de invenţie.
Un alt avantaj pe care-l dobândeşte proprietarul la brevetarea unei invenţii este posibilitatea de a obţine venituri suplimentare prin acordarea de licenţe. Veniturile din licenţe pot fi utilizate pentru cercetare şi perfecţionare astfel încât, la sfârşitul vieţii produsului brevetat, să existe deja un altul nou care să-i ia locul.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU BREVETEZ INVENŢIA?
O invenţie nebrevetată poate fi copiată şi utilizată de către oricine. Noul proprietar poate să breveteze el invenţia, ca şi cum ar fi a sa, bucurându-se de toate avantajele ce decurg din aceasta acţiune.

CARE SUNT FUNCŢIILE BREVETULUI DE INVENŢIE?
Brevetul de inventie are două funcţii principale:
- de protecţie a soluţiei tehnice brevetate (şi, implicit, de a asigura titularului de brevet un drept exclusiv de exploatare a obiectului invenţiei pe o perioadă de timp limitată). Funcţia de protecţie are un caracter restrictiv şi este limitată în timp şi spaţiu
- de informare a celor interesati asupra solutiilor tehnice brevetate sau, uneori, în curs de brevetare. Funcţia de informare nu este limitată nici în timp, nici în spaţiu, după publicare orice persoană interesată putându-se informa din descrierile invenţiilor publicate.

LA CE FOLOSESC BREVETELE?
Descrierile de invenţii oglindesc tot ce a realizat omenirea mai bun în ultimul secol. 80% din informatiile care pot fi găsite în brevete nu pot fi regăsite şi în alte surse, iar restul de 20% apar, de regulă, mai întâi în brevete, după 3-5 ani de la data înregistrării în revistele de specialitate şi abia după 5-10 ani în cărţi de specialitate. Literatura de brevete reprezintă o sursă inestimabilă de documentare pentru toţi cei interesaţi şi poate fi folosită de producători, cercetatori, organisme guvernamentale şi în scopul efectuării unor prognoze pe termen scurt şi mediu. Unele state puternic industrializate deţin un mare potenţial ştiinţific şi tehnic materializat în brevete de invenţie. Un număr redus de mari firme conduc şi controlează ramuri industriale vitale pe plan mondial, datorită obţinerii „monopolului" invenţiilor importante din domeniu.

CE PREVEDE LEGISLAŢIA ROMÂNĂ ÎN LEGĂTURĂ CU BREVETUL DE INVENŢIE?
Legea nr.64 din 1991 republicată privind brevetele de invenţie stipulează următoarele:
- prin obţinerea brevetului, invenţia este protejată pe teritoriul României, durata de protecţie fiind de 20 de ani, după care invenţia devine bun public;
- prin acţiuni penale, titularul unui brevet şi alte persoane interesate pot sesiza organele penale în legătură cu următoarele infracţiuni: contrafacerea, concurenţa neloială, însuşirea fără drept a calităţii de inventator, încălcarea confidentialităţii cererii de brevet până la publicarea ei;
- titularul brevetului poate exploata liber invenţia sa în România, singur sau în cooperare cu firme româneşti sau străine, poate transmite drepturile sale printr-o cesiune, poate acorda licenţe de exploatare persoanelor interesate sau poate transmite drepturile printr-o succesiune testamentară;
- litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenţie, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti;
- conform principiilor Convenţiei de la Paris, neexploatarea sau exploatarea insuficientă a brevetului sunt sancţionate de lege prin acordarea de licenţe obligatorii sau de licenţe din oficiu.

ATENŢIE!
- Însuşirea fără drept a calităţii de inventator constituie infractiune şi se sancţionează penal.
- Înainte de a exporta un produs sau o tehnologie rezultate prin aplicarea unei invenţii, este bine să solicitaţi protecţia prin brevet de invenţie în ţările în care acestea se exportă. În acest mod, ele nu pot fi copiate şi reproduse de către cumpărător şi alte persoane interesate.
- Dacă fabricaţi şi comercializaţi un produs sau o tehnologie, rezultate prin aplicarea unei invenţii brevetate în România de către o persoană fizică sau juridică din afara firmei dvs., săvârşiţi infracţiunea de contrafacere. Aceasta se pedepseşte cu amendă sau închisoare şi plata unor daune care se pot ridica la sute de milioane de lei.
Neplata taxelor anuale de menţinere în vigoare atrage după sine decăderea titularului din drepturile conferite de brevetul de invenţie.